Copilarie

Deci chiar imi este dor de anii de copilarie. Cand nu aveam nici o grija si tot ce aveam in cap era sa gasesc cat mai multe jocuri noi si interesante.

Imi este dor de certurile pe care le primeam din cauza ca faceam cine stie ce prostii, pe care la vremea aceea le consideram foarte grave ... dar de fapt erau mici "fleacuri".

Imi este dor de prietenele cu care ma duceam in 23 August si ne dadeam intr-o prostie de leagan mai mare (pe care stateai in picioare) si ne amuzam grozav.

Imi este dor de primii ani de scoala cand nici nu ieseam din banca.

Imi este dor sa mai joc "Piticot" cu mama si sa ma bucur ca, castig.

Imi este dor sa ma duc la Zarnesti si sa ma joc cu elasticul cu Raisa (la vremea aceea fiind cea mai buna prietena a mea).

Imi este dor de mine, fata aia "baietoasa", tunsa scurt care tipa ca nebuna, plina de "julituri" in genunchi deoarece cazuse din corcodus, tei, gutui sau cine stie de pe ce gard.

Imi placea sa cred in Mos Craciun si Zana Maseluta.

Adoram sa imbrac papusi Barbie, sa le fac casa din carton si sa inventez diverse povesti despre "viata" lor.

Imi e dor de tot ce inseamna copilarie. Poate ca nu am avut una tocmai perfecta sau nici macar una reusita dar am anumite momente de care imi amintesc cu mare drag si pe care le voi pastra peste ani si ani.